Am fost adapostita in spitalele Bucurestiului vreme de mai bine de trei saptamani,dar nu m-am intalnit cu nimeni refuzand invitatii si chiar sa raspund la telefon pentru ca sufleteste nu-mi era deloc bine.N-am vrut sa ma simta ori sa ma vada cineva incercanata,speriata si trista.,nu asa voiam sa ma intalnesc cu Mnealui,cu Anda care stiu ca ma citeste si nici cu Lili desi ea stia cum e locul acela,dar plecase inaintea mea de pe taramul mortii.Nu am putut sa va las sa-mi simtiti spaima.Imi pare rau.
Data viitoare cu zambetul pe buze si fermitate in maini poate o sa reusesc sa va imbratisez pe toti.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Noi ne bucuram ca esti bine, mai draga Devo!
Trimiteți un comentariu