De doua ori "Adio!"

Disconfortul fizic mi-e duşman de temut. Cel cauzat de alimentaţii şi obiceiuri nesănătoase e cel cu care m-am obişnuit cel mai tare. Apare ca un buldozer pus pe spart ziduri şi mă scoate din ritm şi din minţi. Azi stomacul şi-a dat seama că am uitat să îi mai port de grijă şi l-am înghesuit într-un colţ umbros şi cum nu mai suporta atâta nepăsare s-a umflat "în pene" până am simţit că pocnesc. L-am mângâiat protector şi i-am dat asiguri că n-am să-l mai las singur.Ca să-şi recapete încrederea în mine asta am făcut:
- Am renunţat la pâine cu toate că mâncăm doar graham de mai bine de 3 ani.
- De două luni beau doar apă plată. Înainte nu-i suportam nici gustul cu lămâie, m-am chinuit puţin, dar s-a dovedit a fi doar o chestiune de timp şi obişnuită.
- La 18 e ultima mea masă, dacă spre seară apare foamea tot ce îmi permit să înghit e un iaurt fin.
- Ceai, mult ceai fără zahăr, cel de mentă ajuta cel mai mult după mese, l-am testat.
- Fructe, cu precădere mere verzi.
- Cu mâncarea e cel mai greu, nu sunt o gurmandă, dar cu siguranţă sunt o mare pofticioasă şi cum îmi place să petrec timp gătind e greu să nu le satisfac, chiar dacă doar gust. Prăjelile fac un deliciu pentru papilele mele, însă cu toată părerea de rău le-am spus şi lor adio.
- Cantarul nu mai sta în baie, l-am adus aici să nu mă scape din ochi.
- Şi nu în cele din urmă mi-am lipit lista asta pe pe perete.


Ambiţie am, listă mi-am întocmit, oare ce-mi mai trebuie să nu mai simt ca un balon cu heliu?