Întâmplător mi-am aruncat un ochi pe fereastră şi-am văzut un câine fugărind o pisică. Pisica e a unui bătrân din blocul vecin, câinele al unei femei tinere necunoscute. Iată ce vorbesc, nu animalele, ci oamenii între ei:
- Ia-ţi câinele şi du-te la tine la bloc.
- Suntem pe loc public, mă plimb când vreau pe unde vreau.
- Aici eşti la blocul meu, nu fac eu tur de forţă după pisica mea ca să te plimbi tu cu javră.
- Atunci ţine mâţa în casa până trecem noi.
sâmbătă, 11 iunie 2011
Gura lumii mult prea sloboda-4
Etichete:
Vorba ce ma lasa muta
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu