sâmbătă, 11 iunie 2011

Gura lumii mult prea sloboda-4

Întâmplător mi-am aruncat un ochi pe fereastră şi-am văzut un câine fugărind o pisică. Pisica e a unui bătrân din blocul vecin, câinele al unei femei tinere necunoscute. Iată ce vorbesc, nu animalele, ci oamenii între ei:

- Ia-ţi câinele şi du-te la tine la bloc.
- Suntem pe loc public, mă plimb când vreau pe unde vreau.
- Aici eşti la blocul meu, nu fac eu tur de forţă după pisica mea ca să te plimbi tu cu javră.
- Atunci ţine mâţa în casa până trecem noi.

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...