Lumea mea poarta gri

26 mai ora 16.20. Intru în sala de aşteptare a medicului oftamolog.. Înăuntru alte 5 pesoane. Era ora mea. Verific ceasul meu după ceasul din perete. Nu greşisem. Eram punctuală. Întreb după cine mai aştept şi patru din cele cinci capete se întoarseră spre mine îmi confirmă că cel puţin o oră voi sta pe banca înaltă şi incomodă ca să aştept să mi se deschidă uşa.
16.30 Plictiseală, femeia tehnician al cărei birou e în faţa uşii, răsfoieşte o revistă. Nimeni nu vorbeşte. Intră o băbuţă ce cere ceva pentru şters ochelarii. I se dă o cârpită. Deşi ştiu că nu face faţă îmi cumpăr şi eu una albastră.
16.35 Uşa se deschide, dinăuntru ies o doamnă şi cu fiul ei adolescent amândoi cu câte o reţetă. Tehniceana îşi prezintă amabilă ofertă de rame şi lentile şi lentile heliomate. Intră o băbuţă.
16.45 Iese băbuţa, intra domnul de lângă mine. Doamna grasă din faţa lui se ridică şi pleacă bombănind ceva legat de oră şi de programare. Apare un alt domn. Mama şi fiul încă probează. Băbuţa în vernil îşi aşteaptă rândul cuminte. Îmi sună telefonul. Toţi se uită la mine de parcă aş fi anunţat că nu mai primeşte pe nimeni.
16.55 Iese domnul ce stătea lângă mine. Intră o femeie ursuză de lângă uşă. Mama şi fiul îşi primesc total 750 lei."Nu-i mult, doar lentilele mele sunt atât." Urmează băbuţa care are rama ei.
17.00 Urmez eu, întreb femeia tehnician şi mi se confirmă. Aştept.
17.15 Se deschide uşa. Intru. Doctoriţa îi neschimbată îmi zâmbeşte larg şi frumos."Frumoaso, de când nu ţi-am văzut ochii" îmi zice."De când au chiorât" îi răspund în gând.
Mă aşez pe un scaun cu spatele la fereastră. Asistenta merge la perete şi porneşte un ecran cu cifre.Cu un băţ mi le arata pe sărite. Cele mari le văd fără ezitare, cele mijlocii le intuiesc, cele mici le văd puncte. Doctoriţa mă priveşte în tot timpul ăsta şi îmi acoperă pe rând câte un ochi cu o paletă.
Bine. Îşi ia o lanternă, îmi spune să privesc în faţă şi îmi baga o lumină în ochiul cu probleme.
"Într-adevăr, vederea ochiului drept a scăzut, prezinţi palori retiniene fără mari modificări"
"Asta ce înseamnă?" întreb iritată de urma luminii frecându-mi ochiul să o alung de tot.
"O îmbătrânire precoce a ochiului, datorită problemelor neurologice ce nu lasă muşchii să lucreze în favoarea ta. Ia să vedem" Şi scoate nişte ochelari de scafandru, grei şi gri la care potriveşte mai multe lentile pentru ochiul drept în timp ce fac exerciţiul cu cifre iar. Îi îndepărtează şi apropie o masă cu nişte aparate, care îmi strâng bărbia şi fruntea cât mai aproape de două obiecteve. Unul luminos şi neplăcut. Altul ce-mi arata un balon zburând pe o pajişte.Cu imaginea asta mă întorc la ochelarii de scafandru şi jocul cu cifre că la şcoală.
După multte încercări îmi spune."Cu distanţa ne-am lămurit, nu s-a modificat prea mult cilindrul, înseamnă că problema la apropiere."Îmi dă o foie şi îmi arata nişte rânduri schimbând lentilele, până la urmă văd şi ce-i foarte mic."Aşa, asta este, citeşte-mi tot" Ascultătoare citesc despre lumina cea mai bună pentru citit.
"Îţi fac o reţetă şi te rog să vii după 6 luni, se poate să prezinţi şi alte modificări bruşte cu care trebuie să ţinem pasul. Nu ne speriem de acea paloare, e doar o îmbătrânire precoce, porţi doar două perechi de ochelari, pentru tine o plăcere. Nu-i aşa frumoaso?"Aşa o fi, dar tot nu m-am lămurit.Se grăbeşte. Afară mai sunt mulţi. Eu stătusem deja 25 de minute
17.42 Ies, îi dau foaia femeii tehnician. Apoi mă răzgândesc, o cer înapoi şi plec.
O să mai caut o părere şi după aceea decid. Iuţesc pasul pe cât pot în vreme ce lumea mi-e din ce în ce mai gri şi mai îngustă.